duminică, 7 august 2011

Ceahlau la 6 august

Am urcat de peste 200 de ori pe Ceahlău...
De ce ? 
Pentru ca îmi place muntele, pentru că Ceahlăul are o peisagistică deosebită, pentru ca este relativ aproape de Bacău (fac cam 2 ore cu mașina), pentru ca într-un fel sau altul, pe el mi-am făcut o parte din ucenicie ca ghid BTT,  pentru că de fiecare dată când urc redescopăr un alt fel de Ceahlău, pentru ca ma încarc cu energie...
Pe 6 august, pe Ceahlău, sunt două lucruri deosebite : Piramida holografică şi Hramul Mănăstirii.
Prima, încă nu am reușit să o văd... sper sa am timp...
Piramida luata ca stire
Get Adobe Flash player

Al doilea eveniment important al lunii august pe Ceahlău, este legat de sărbătoarea hramului Schimbarea la Față - în fiecare an pe 6 august (ce coincidență).
Am fost şi eu ieri acolo. Este impresionant, crede-ți-mă ! Într-un an eu urc de 5-6 pană la 10 ori pe Ceahlău...
Ieri era pe munte atât de multă lume, cât nu am văzut în ultimii 5 ani de urcat...








  
In continuare redau parțial un articol din Ziarul Lumina - 6 august 2011

"Ceahlăul, simbol al poporului şi spiritualităţii româneşti 
Participând la acest pelerinaj, alături de mulţimea de oameni care osteneşte pe abruptele cărări spre vârf, poţi înţelege de ce Muntele Ceahlău este considerat un simbol al poporului şi spiritualităţii româneşti, iar sărbătoarea Schimbării la Faţă este asimilată unui hram al întregului munte.
Se spune că există în lume trei munţi consideraţi sfinţi şi care poartă acelaşi hram, "Schimbarea la Faţă": Muntele Tabor din Israel, acolo unde Iisus Hristos, în prezenţa apostolilor Petru, Iacov şi Ioan, Şi-a arătat dumnezeirea; Muntele Athos din Grecia şi Muntele Ceahlău, locuri cu o intensă viaţă isihastă. De-a lungul secolelor, Ceahlăul a fost înconjurat de jur-împrejur de sihăstrii şi mănăstiri de călugări şi de maici, de chilii sau de locuri greu accesibile, locuite de sfinţi pustnici, mulţi dintre ei mutându-se la cele veşnice necunoscuţi de oameni. Intensa viaţă isihastă de pe Ceahlău este reflectată şi de faptul că foarte multe dintre locurile acestui munte poartă nume ce amintesc de pustnicii care s-au nevoit în aceste zone: Vârful Toaca, Vârful Panaghia (Preasfânta), 'Peştera lui Ghedeon', 'Peştera lui Gherman', 'Peştera lui Nicandru', 'Poiana lui Serafim', 'Poiana lui Bucur', 'Poiana Maicilor', 'Poiana Melaniei', 'Poiana Serafimei' etc. Toţi aceşti sfinţi bine plăcuţi înaintea lui Dumnezeu au fost mângâierea aşezărilor din jurul muntelui, slujind atât pe Dumnezeu, cât şi pe oameni.
O mănăstire ridicată în memoria sihaştrilor
Mănăstirea "Schimbarea la Faţă" de pe Muntele Ceahlău a fost ridicată în memoria sihaştrilor, călugări şi călugăriţe, care s-au nevoit în aceste părţi de-a lungul veacurilor. Biserica s-a construit prin contribuţia credincioşilor din comuna Ceahlău şi din alte localităţi din împrejurimi, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, cu osteneala părintelui Mihai Damian, protopop al Protopopiatului Ceahlău, şi a vieţuitorilor din această mănăstire. Slujba sfinţirii locului bisericii cu hramul 'Schimbarea la Faţă' de pe Muntele Ceahlău a fost oficiată la 6 august 1990, iar lucrările la biserică au început în primăvara anului 1992. Materialele de construcţii au fost transportate cu greu de credincioşi din satele Ceahlău şi Bistricioara, de călugări şi călugăriţe, de studenţi, de membri ai ASCOR şi de pelerini, iar materialele sau componentele imposibil de cărat pe potecile de munte, din cauza greutăţii sau volumului, au fost aduse cu elicopterele puse la dispoziţie de către Aviaţia Militară. 
După multe osteneli, biruind înălţimile muntelui şi vitregiile locului, biserica de pe Muntele Ceahlău era gata pentru sfinţire, care a fost oficiată, la 28 august 1993, de către Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi mulţime de bine-credincioşi creştini. De atunci, o mână de călugări, trăitori în chiliile săpate în stâncile muntelui din apropierea bisericii, precum sihaştrii de odinioară, se roagă neîncetat pentru mântuirea poporului român, pentru pacea a toată lumea, pentru ca noi toţi să fim feriţi de boli, de necazuri, de ispite şi de rele.
Pelerinajul pe Ceahlău, 400 de ani de tradiţie
Despre tradiția urcuşului ierarhilor pe Muntele Ceahlău, a sfinţirii unor sihăstrii şi locuri de rugăciune aflăm că, în urmă cu 399 de ani, mitropolitul de atunci al Moldovei, părintele Chir Teodosie, urca muntele, în vara lui 1612, spre a delimita împrejurimile principalului lăcaş de cult din zona Ceahlăului, Mănăstirea Peon. Mai târziu, în 1641, la 7 august, pe Ceahlău ajunge mitropolitul Varlaam, împreună cu episcopi din Moldova, spre a 'hotărnici moşia mănăstirii'. 
În 1809, urcă în pelerinaj pe Ceahlău şi mitropolitul Veniamin Costachi, însoţit de călugări de la Mănăstirea Durău, pentru a sfinţi apa izvorului 'Fântâna rece', care, de atunci, se numeşte 'Fântâna mitropolitului'. Mitropolitul Veniamin Costachi a mai urcat muntele şi în 1835, când l-a însoţit pe domnitorul Dimitrie Sturdza la vârfurile Toaca şi Panaghia. 
În vara anului 1883, mitropolitul Iosif Naniescu, însoţit de o mulţime de călugări, a cercetat peşterile sihaştrilor, a resfinţit 'Fântâna mitropolitului' şi a urcat la vârful Ocolaşul Mare. Tradiţia a fost continuată de mitropolitul Partenie Clinciu - în anii 1901 şi 1904 - şi de patriarhul Iustinian - în 1947. Ultimul pelerinaj de dinainte de 1989 a avut loc în 1981, când vlădica Petre Şarpe, sfidând interdicţiile şi ameninţările regimului de atunci, a luat mai mulţi preoţi şi diaconi, precum şi 60 de elevi de la Seminarul Mănăstirii Neamţ şi i-a dus pe Ceahlău să le arate locurile în care au existat schituri şi mănăstiri. (Articol publicat în „Ziarul Lumina” din data de 6 august 2011)"

Un comentariu:

  1. ce frumos! ador Ceahlaul...cit mi-as dori sa mai imi las pasii mei pe iarba moale, sa respir aer de munte curat...mi-e tare dor!

    RăspundețiȘtergere

Piatra Secuiului

 Accesul in Piatra Secuiului se face din localitatea Rimetea , la 28 de km de Turda.  Localitatea medievală este menționată pentru prima dat...